Iată cum ne devalorizăm singuri și astfel nu ne simțim încrezători în noi….

Hai să vorbim despre rolul de VICTIMĂ

Persoana nu răspunde la o dinamică de mânie, precum persecutorul, ci la sentimentul de RUȘINE

Ea a reacționat la evenimentele trecutului concluzionând că nu valorează nimic

Atât timp cât se menține într-o situație agresivă, nu riscă să se afirme.

Credința ei este că cea mai mică dorință ar fi anihilată de partenerul PERSECUTOR

Este așadar PROTEJATĂ de dezordinea care s-ar produce în ea și în jurul ei dacă ar îndrăzni să-și schimbe atitudinea

Această dezordine ar avea loc imediat ce s-ar decide să iasă din situația în care se află

Dar nu este DELOC UȘOR să-ți acorzi O VALOARE când te-ai rușinat întotdeauna cu TINE

Procesul implică o RECONSIDERARE SEVERĂ A INDIVIDULUI

Și totuși această reconsiderare TREBUIE SĂ AIBĂ LOC

Beneficiul ascuns în acest caz este rutina și siguranța pe care a mai trăit-o, este un scenariu căruia i se cunosc regulile

Nevoia de securitate este una dintre cele mai ancorate în noi

Dar acest scenariu provoacă multă suferință!

Victima nu consideră că merită ATENȚIE, așadar cea care i se acordă prin agresiune poate fi considerată drept un beneficiu.

Mai bine o atenție nesănătoasă decât deloc