Pentru că suferința doare, iar mintea noastră, într-un fel foarte natural, încearcă să ne protejeze.
Când am fost răniți – fie în relații, fie în copilărie, fie chiar și de propriile așteptări – dezvoltăm mecanisme de apărare.
Izolarea e unul dintre ele.
Pare mai sigur să nu riști, să nu intri în relații sau să nu te expui vulnerabilității, ca să nu mai fii rănit.
Curajul de a intra în relații cere să fim dispuși să fim văzuți așa cum suntem, cu frici, nesiguranțe, răni nevindecate.
Dar și cu speranța că poate, de data asta, va fi diferit.
Că poate întâlnim pe cineva care nu ne va răni, ci va rămâne lângă noi când ne arătăm imperfecțiunea.
Adevărul e că nu putem fugi complet de suferință – ea face parte din orice conexiune reală.
Dar paradoxul e că, prin evitarea ei, ne condamnăm la o altă formă de durere: singurătatea și lipsa de sens.
Tu simți că te afli într-un astfel de moment? Te întrebi cum să capeți curajul acesta?
Descoperă darurile si talentele rănii de abandon, respingere, umilire, trădare și nedreptate.
Investește în tine și acordă-ți dreptul de a fi tu însuți, centrat în sine, cu nevoi și limite pe care le cunoști și exprimi.
Rănile nu sunt decât niște ochelari care îți vor deforma realitatea, situațiile, relațiile.
De aceea e indispensabil să le “ lucrăm” constant.
Ești responsabil de ceea ce faci cu povestea ta, de locul în care o lași.
Hotărăști să lași situația să aleagă în locul tău sau te îndrepți către vindecarea a ceea ce ai trăit?
Descoperă structura și bonusurile Programului online Rănile emoționale și măștile lor.
